Foto: din surse deschise
Această trăsătură este modelată de evoluție și amplificată de factorii de stres moderni
Sursă:
Dacă ați observat că vă concentrați adesea asupra gândurilor negative și vă amintiți clar cele mai jenante momente de acum câțiva ani, dar uitați întotdeauna lucrurile bune – atunci să știți că aceasta nu este o trăsătură unică de personalitate, ci un fenomen care a fost documentat și studiat în psihologia evolutivă de zeci de ani. Într-un articol pentru Forbes, psihologul Mark Travers identifică cele trei motive principale pentru care creierul tău gravitează în jurul negativității și îți spune cum poți face față acestei situații.
1. Creierul a evoluat pentru a acorda prioritate gândurilor negative
În trecut, oamenii aveau un singur scop: să supraviețuiască, ceea ce însemna să acorde o atenție deosebită oricărui lucru care le putea face rău. Ratarea unei potențiale amenințări putea fi mortală, în timp ce ratarea unui lucru pozitiv, cum ar fi un copac frumos sau un sunet plăcut, rareori avea consecințe grave.
Chiar și astăzi, creierul percepe respingerea socială, criticile, grijile financiare sau incertitudinea ca potențiale amenințări la adresa supraviețuirii.
„Este posibil să vă redați în minte tonul iritat al unui coleg sau greșeala dumneavoastră, chiar și atunci când sunteți în siguranță fizică. Într-un astfel de moment, este important să vă reamintiți că creierul nu încearcă să vă tortureze; încearcă să vă protejeze în cel mai bun mod posibil”, scrie Travers.
2. Gândurile negative încearcă să prevină evenimentele negative
Cercetările psihologice au confirmat de mult timp tendința noastră de a ne aminti experiențele negative mai viu decât cele pozitive. Cercetările confirmă, de asemenea, că experiențele negative generează mai multă activitate în centrul de procesare a informațiilor din creier, în special în amigdală, care acordă prioritate amintirilor colorate emoțional.
Psihologii sociali au constatat, de asemenea, că oamenii acordă mai multă greutate emoțională pierderilor decât câștigurilor.
Acest obicei nu formează doar o amintire; el schimbă procesul decizional, motivația și percepția de sine pentru a preveni pierderile și alte evenimente negative în viitor.
Problema este că, dacă nu vă străduiți în mod activ să observați și să consolidați experiențele pozitive, creierul dumneavoastră va continua să se orienteze către ceea ce este greșit în loc de ceea ce este corect, iar acest lucru poate duce la formarea unei frici constante în viață.
3- Gândurile negative creează bucle de feedback emoțional
Un studiu din 2014 publicat în revista Psychoneuroendocrinology a constatat că derularea gândurilor negative după un eveniment stresant prezice un răspuns mai ridicat al cortizolului la factorii de stres viitori. Creierul se adaptează la anticiparea pericolului (chiar dacă nu există niciun pericol) și reacționează și mai puternic data viitoare când simte o potențială amenințare.
Vestea bună este că aceste cicluri pot fi întrerupte cu obiceiuri mentale vizate, iar creierul se poate reconfigura prin repetiție. Practicile susținute de cercetare includ:
- Conștientizarea și împământarea. Exersați observarea gândurilor dvs. fără a vă judeca. Iar atunci când observați o interpretare negativă, opriți-vă și întrebați-vă: „Este posibil să văd acest lucru diferit?”
- Concentrați-vă pe recunoștință și pozitivitate. Cercetările arată că enumerarea regulată a lucrurilor pentru care sunteți recunoscător crește activitatea în zonele creierului asociate cu starea de bine și reduce nivelul de stres. Menținerea unui moment pozitiv în minte timp de 10-20 de secunde îl ajută să se codifice mai profund, contracarând prejudecățile negative.
- Reîncadrarea cognitivă. Utilizați tehnici de terapie cognitiv-comportamentală pentru a contracara atribuirile negative. Întrebați-vă: „Este aceasta într-adevăr o intenție ostilă sau doar o neînțelegere?”.
Site-ul nu este sigur! Toate datele dvs. sunt în pericol: parolele, istoricul browserului, fotografiile personale, cardurile bancare și alte date personale vor fi utilizate de atacatori.
